Înainte, atunci când mă gândeam la Saint Tropez, mintea îmi zburda imediat la cluburi, iahturi, mașini scumpe. La bogătași și note de plată de zeci, chiar sute de mii de euro. Asociam acest oraș cu un loc în care se practică un stil de viață pe care eu nu l-aș adopta niciodată. Pentru mine era egal cu beții, petreceri, iahturi și oameni de bani gata care au parte de toate astea. Aveam să descopăr însă că mai nimic din toată imaginea aceasta marketizată la maxim nu e adevărat, de fapt…
Atunci când mie și Anei ne-a venit ideea de a vizita Riviera Franceză, am stat puțin să mă gândesc dacă oare merită cu adevărat. Mă gândeam la Saint Tropez și la faptul că nu avem ce naiba să căutăm acolo. Asta din moment ce restauranțele și cluburile fițoase, iahturile și terasele sofisticate nu sunt deloc lucruri care ne reprezintă. Noi suntem din cu totul alt film. În general, căutăm localuri mai puțin cunoscute de turiști, locuri cu povești interesante, în care să ne putem conecta cu natura. În niciun caz cu sticla de Moet. 🙂
În cele din urmă, am ajuns la concluzia că sudul Franței și întreaga regiune Provence chiar merită o vizită. Și nu are rost să ne împotmolim doar din cauza renumitului Saint Tropez. 🙂
Numai că am rămas total uimit să ajung acolo și să descopăr că, de fapt, Saint Tropez este cu mult mai mult decât imaginea din presă și de pe tot internetul. Că, de fapt, toată nebunia pe care o vedem la televizor și în videoclipuri înseamnă o mică parte din întreaga regiune. Că orașul în sine este foaaarte frumos, medieval, fost sat pescăresc, unde străzile miros a levănțică iar tropezienii sunt niște oameni cu zâmbetul pe buze în permanență.
Saint Tropez e chic, e viu, e autentic!
Am rămas super plăcut impresionat de relaxarea și veselia de pe chipurile oamenilor din Saint Tropez. Vorbesc despre tropezieni, oameni care s-au născut și au crescut acolo. Cei care, deși au devenit invadați de turiști de-a lungul anilor, se bucură că un orășel de doar 6000 de locuitori poate să strângă sute de mii de persoane din toate colțurile lumii, anual.
Sigur, găsim și magazine de lux pe străduțele înguste, colorate & parfumate. Nu aveau cum să lipsească. Vin la pachet cu renumele dobândit în timp. Dar de ce nu mi-a spus nimeni că pot să găsesc aici și cafenele sau restaurante super chic, afaceri de familie? Unde prețurile nu sunt deloc așa de mari pe cât te-ai aștepta…
De ce nu mi-a spus nimeni că duminica se organizează târguri de vechituri de unde îți poți procura o grămadă de chestii tari la niște prețuri excelente? Sau că marțea și sâmbăta se naște o mare piață ambulantă? De unde poți cumpăra de la fructe și legume proaspete, la mâncare gătită, haine sau accesorii de toate felurile?
În Saint Tropez pare că viața e pur și simplu lipsită de griji! 🙂
De ce nu mi-a spus nimeni că e un orășel extrem de curat și liniștit? Vă spun sincer că îmi venea să mă descalț și să merg în picioarele goale. De fapt, Ana chiar a făcut asta. Ea e și mai nonconformistă decât mine. 🙂
Am parcurs orașul cu o sete imensă de a descoperi noi străduțe înguste, alte mici afaceri de familie de diverse feluri, alți oameni care zâmbesc pentru că, nu-i așa, în Saint Tropez viața e pur și simplu lipsită de griji. Adevărul e că și eu cred că aș fi la fel. Ce motiv aș avea să fiu supărat? :))
Am rămas tare de tot pe retină cu imaginea unui om de la salubritate. Care conducea o mașină de curățenie cu zâmbetul până la urechi și saluta pe toată lumea. Da, domnule, așa ar trebui să fie toți oamenii. Mândri de ceea ce fac și asumați. În fond, rolul lui era chiar unul super important. Datorită celor ca el eu, turistul, am rămas super impresionat de curățenia din Saint Tropez. Datorită lui eu am simțit că ar trebui să mă descalț. 🙂
Puțină istorie a orașului Saint Tropez!
„Destrăbălatul” Saint Tropez a fost, până la începutul secolului 20, un sat pescăresc și totodată o fortăreață militară. A fost, de asemenea, primul oraș de pe coastă care și-a redobândit independența în timpul celui de-al doilea Război Mondial.
Primul nume de care a avut parte orașul a fost Heraclea-Caccaliera, fiind botezat astfel de către romanii care puseseră stăpânire pe teritoriu, undeva în jurul anului 39, înainte de Hristos.
În secolul al 9-lea, a primit denumirea de Saint Tropez, după martirul Tropes. Despre acest martir nu se știu prea multe, însă legenda care îl înconjoară este super interesantă.
Tropes a fost un servitor pentru împăratul Nero, care era catolic. Tropes a trecut la creștinism, iar împăratul i-a cerut să renunțe la această religie, pe care nu o agrea. Servitorul a refuzat acest lucru, așa că a fost decapitat.
Orașul poartă numele martirului Tropes, decapitat și lăsat să putrezească pe mare…
Trupul lui a fost pus pe o ambarcațiune putredă, căreia i s-a dat drumul pe mare, împreună cu un câine și un cocoș. Scopul era ca animalele să se hrănească din trupul omului. Însă acest lucru nu s-a întâmplat, nici barca nu s-a destrămat, așa că a ajuns, într-un final, la orașul care avea să poarte numele martirului.
O femeie cu har, Celerina, a avut o premoniție în care au apărut Tropes, barca și animalele. Aceasta a prevestit venirea lor în oraș și, într-adevăr, barca a atins țărmul în locul în care acum este cimitirul. Localnicii au decis să-și redenumească orașul Saint Tropez, în onoarea celui apărut în visul Celerinei.
Cocoșul a zburat către orașul care acum se numește Cogolin, iar câinele a fugit spre satul care acum îi poartă numele, Grimaud. Am fost în ambele sate și vă pot spune cu mâna pe inimă că sunt superbe. Abia aștept să vă povestesc și despre ele! 🙂
Ei bine, iată cum Saint Tropez s-a dovedit o surpriză extrem de plăcută pentru mine, iar întreaga vacanță în sudul Franței una dintre cele mai frumoase din viața mea. Orașul e super family friendly, nu te ruinează financiar dacă știi unde să cauți restaurante, e prieten cu natura, e… ce trebuie! E #coolerthanyouthink
Abia aștept să vă povestesc și despre celelalte minunății pe care le-am descoperit în acest trip, în curând! 🙂
Cu drag, DaddyCool! 🙂
Nu uitați că ne dăm întâlnire și pe Facebook sau Instagram, unde vă aștept cu drag și cu lucruri frumoase!
){kind=link}