Ziua în care am aflat că voi deveni tată a fost cea care m-a schimbat pentru totdeauna. Pe care am așteptat-o toată viața și care mi-a depășit așteptările, oricât de tare mi-am imaginat-o în fel și chip. Dragi tați, dați-mi voie să vorbesc și în numele vostru când povestesc despre această experiență. Nu de alta, dar sunt sigur că ne-au încercat aceleași sentimente. 🙂
Vine un moment în viață în care începi să-ți închipui ziua în care vei deveni tată. Încerci să te pui în pielea adultului care va avea un copil, îți pui o mie de întrebări, schițezi în minte figura copilului tău. Sunt sentimente foarte puternice, care te zdruncină. Primul lucru care apare este teama de a nu te descurca în acest viitor rol. Apoi te întrebi dacă ești cu adevărat pregătit. Urmează frica de situația financiară și de tot ce spune societatea că „ar trebui” să avem ca să putem aduce pe lume un copil. Ți se face brusc frică și parcă nu mai ești atât de sigur că vrei să-ți asumi un asemenea rol și o responsabilitate atât de mare. Stai cu toate aceste necunoscute în gând vreme de câteva zile, săptămâni, luni, ani.
Hai să vă spun ceva. Nu veți fi niciodată suficient de pregătiți, de bogați, de ce mai vreți voi. Pentru că vom vrea întotdeauna mai mult, vom simți că putem mai mult, vom evolua și vom avea nevoi diferite. Și uite așa, câteodată „mai târziu” se transformă în „prea târziu” sau, din păcate, chiar în „niciodată”…
Unii bărbați au instinctul patern mai dezvoltat, pe când la alții se dezvoltă mai greu. E normal, suntem cu toții diferiți. Ei bine, eu fac parte din gașca celor care l-au avut dezvoltat încă din perioada adolescenței. De când mă știu, mi-au plăcut copiii, m-am atașat ușor de ei, am avut grijă de ei și m-am văzut în postura în care sunt astăzi. M-am văzut un DaddyCool încă de pe la 17 ani și am așteptat aproape 10 ani momentul în care voi primi vestea cea mare. Aceea că voi deveni tată. 🙂
Câteodată „mai târziu” se transformă în „prea târziu” sau, din păcate, chiar în „niciodată”…
După relații de tot felul în care am experimentat multe lucruri, viața m-a surprins oricum și m-a învățat că, de fapt, nu ești niciodată pregătit pentru viitoarea relație. Pentru că nu știi ce te așteaptă. Învățăm din greșelile făcute în relațiile trecute? Poate că da, poate că nu. Da, putem lucra la chestii generale, dar nu ne putem aștepta să avem parte de fix aceleași situații la care data viitoare vom avea răspunsul corect. Nu e așa. Suntem diferiți, partenerii/partenerele noastre la fel, iar situațiile prin care trecem la fel. Așadar, nu ne rămâne decât să mergem înainte încrezători că poate viitoarea relație va fi cea care ne va aduce fericirea pe care o căutăm. Noi, oamenii, suntem în permanentă căutare a fericirii. Instinctiv știm, vrem, simțim că merităm să fim fericiți. Și tot încercăm, până când ajungem să simțim asta din toți rărunchii.
Abia când te simți pe deplin fericit treci la următorul pas. Iubirea dintre tine și jumătatea ta trebuie să dea roade. Simțiți că e momentul. Că sunteți pregătiți psihic să aveți un copil. Și vă aruncați cu capul înainte. Ce o fi, o fi, dar simiți că sunteți pregătiți și că puteți face față oricărei provocări. Let there be a baby! 🙂
Ziua în care am aflat că voi deveni tată a fost, de departe, una pe care nu o voi uita niciodată.
Apoi vine ziua cea mare. Menstruația a întârziat, mergeți să cumpărați testul de sarcină, îl folosiți și așteptați cu sufletul la gură rezultatul: două liniuțe! OMAGA! Se învârte camera, se învârte casa, se învârte întreaga lume! Urmează să fii tată! Dumnezeule! Ce sentimente te încearcă! Hai, spune-mi că nu retrăiești toate acele momente! 😀
După ceva vreme, vine momentul să faceți cunoștință cu micuța ființă. Mergeți la ecografie, unde îi auzi pentru prima dată inimioara bătând. Gata, te-ai blocat pe loc. Nu mai auzi nimic altceva decât acest sunet. Care te va urmări multă vreme. Music to your ears. După alte săptămâni, ecografia dezvăluie și sexul copilului. Te-ai topit pe loc. E oficial! I s-a atribuit și sexul, iar peste câteva luni vă veți vedea față în față! Lunile care urmează ți se par o veșnicie. Sau chiar sunt, nici măcar nu-ți mai dai seama.
Ziua în care am aflat că voi deveni tată a fost, de departe, una pe care nu o voi uita niciodată. Am și acum în minte cele două liniuțe pe care le-am văzut pe test. Simt și acum nerăbdarea de a anunța întreaga lume vestea cea mare. Fiorii pe care i-am simțit când am auzit cum îi bate inima. Extazul pe care l-am trăit când am văzut prima ecografie. Momentul în care am aflat că va fi fetița pe care mi-am închipuit întotdeauna că o voi avea.
Momentul în care ne-am văzut pentru prima dată a fost incredibil…
Am fost alături de Ana din prima zi și, chiar dacă nu am înțeles de la început schimbările prin care trecea, m-am străduit să fiu cel mai bun partener. Cel mai bun iubit, prieten, soț, viitor tată.
Iar ziua în care Ingrid a venit pe lume mi-a dat cele mai mari emoții. Seara, de fapt, pentru că s-a născut după apusul soarelui. Nu am să uit niciodată cum eram singur pe hol, așteptând vești. Aproximativ 40 de minute m-am plimbat din stânga în dreapta și am avut impresia că am făcut un șanț în podea. Apoi, după minute care au părut zile, am primit vestea. „Sunteți tatăl unei fetițe sănătoase, care a venit pe lume fără complicații. Mama e puțin amețită din cauza anesteziei, dar e bine. Vreți să vedeți fetița și să o țineți în brațe?” Sigur că am vrut. Plângea așa de tare și, în mod ciudat poate, atât de frumos…
Mi-a adus-o moașa, iar în secunda în care am luat-o în brațe și am început să-i vorbesc, s-a liniștit. A recunoscut vocea care i-a cântat, vorbit, recitat, povestit vreme de 9 luni. A fost un moment incredibil. Eram atât de stângaci… Nu știam ce să fac, în ce fel să o țin, cum să-i vorbesc. Dar nu a trebuit decât să deschid gura și a fost conexiune la primul sunet.
De atunci încoace, trăim împreună fiecare clipă și ne bucurăm la maxim unul de celălalt. Pierd de multe ori teren în fața lui MommyCool și e normal să fie așa, dar ceea ce avem noi doi nu ne poate lua nimeni.
Să fii tată e un dar! Iar ziua în care am aflat că voi deveni tată a fost ziua în care am fost cu adevărat binecuvântat! Dragi tați din întreaga țară, sunt sigur că ați trecut cel puțin prin aceleași stări. Dragi viitori tați, dacă simțiți că e momentul și aveți persoana potrivită alături, do it. Vă așteaptă începutul celei mai frumoase perioade din viața voastră. 🙂
Cu drag, DaddyCool!
Foto: Ciprian Strugariu
Ținuta: Men’s Cave – Lifestyle Boutique